Nu e vorba despre efectul pe termen scurt, ci de un aspect al evoluţiei: bărbaţii au căpătat gene mai sănătoase datorită legăturilor lor genetice cu femeile, susţine un studiu recent realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Yale, SUA.
Conexiunile genetice între femei şi bărbaţi afectează puternic modul în care fiecare sex răspunde la selecţia naturală.
Cercetătorii au explicat că, datorită existenţei acestor conexiuni, bărbaţii răspund la presiunile selecţiei naturale în alt mod decât ar răspunde dacă n-ar fi legaţi genetic de femei. În cazul de faţă, răspund într-un mod care le îmbunătăţeşte sănătatea.
Sub presiunea selecţiei naturale, masculii speciei umane devin mai sănătoşi - având colesterolul total mai scăzut, glicemia mai redusă şi tensiunea arterială mai mică - dar acest modificări survin ca urmare a unor efecte exercitate prin intermediul femelelor, nu datorită unor efecte directe asupra masculilor.
Genele care influenţează diferite caracteristici ale organismului se află sub presiuni selective diferite la bărbaţi şi la femei. Oamenii de ştiinţă s-au întrebat ce fel de impact au aceste presiuni diferite asupra diverselor caracteristici, având în vedere că genele, transmise de-a lungul generaţiilor, se găsesc aproximativ jumătate din timp în organisme masculine şi jumătate în organisme feminine.
Pentru a găsi un răspuns, oamenii de ştiinţă au analizat diferite caracteristici în cadrul a 1.500 de arbori genealogici cuprinzând 15.000 de persoane înrolate într-un studiu medical pe termen lung din SUA. Printre caracteristicile analizate se numără înălţimea, greutatea, tensiunea arterială, glicemia, nivelul colesterolului total, vârsta la care au născut prima oară (pentru femei) - toate acestea fiind trăsături care sunt afectate de gene.
Cercetătorii au măsurat modul în care fiecare trăsătură a afectat numărul de descendenţi ai fiecărui bărbat şi ai fiecărei femei. Această evaluare arată mărimea avantajului evolutiv dat de fiecare trăsătură unei persoane. De exemplu, femeile cu colesterol total scăzut, tensiune mai mică şi glicemie mai mică aveau mai mulţi copii. În schimb, aceleaşi trăsături nu afectau numărul descendenţilor bărbaţilor.
Apoi, specialiştii au analizat modul în care întreaga reţea de trăsături producea efecte în cadrul arborelui genealogic. Au constatat, astfel, că frecvenţa genelor „sănătoase” era mai mare la bărbaţii care erau înrudiţi cu femeile care aveau astfel de gene.
Aşa se face, cred cercetătorii, că bărbaţii au evoluat pentru a avea colesterolul mai scăzut, tensiunea mai mică şi glicemia mai scăzută, chiar dacă aceste trăsături nu aveau, aparent, niciun avantaj evolutiv pentru ei (nu influenţau numărul de urmaşi pe care-i aveau).
Din studiu a reieşit că şi bărbaţii au influenţat evoluţia femeilor, dar efectul este mai puţin pronunţat.
Totuşi, mecanismul prin care conexiunile genetice dintre femei şi bărbaţi au dus la aceste efecte nu este cunoscut; rezultatele studiului nu au putut clarifica aceste aspect.
Un alt aspect important este cel cultural, care poate afecta rezultatele studiului. Autorii afirmă că e posibil ca factori culturali, precum alimentaţia nesănătoasă şi sedentarismul, să anuleze efectele tendinţei genetice de a selecta gene sănătoase la bărbaţi. Cultura schimbă presiunile selecţiei asupra trăsăturilor biologice şi determină o divergenţă tot mai accentuată între aspectul cultural şi cel biologic.
